SPECIAL

15 mai:Cum se reformeaza economia?

#SPECIAL interviu cu Adrian Codirlasu, Presedinte CFA Romania

 

Economia este fortata sa se reformeze in sensul accentului pe munca la distanta, automatizarii proceselor, comertul online

Pe 21 aprilie, Presedintele Iohannis anunta ca se lucreaza la un plan de relaxare dar dupa data de 15 mai, cand inceteaza starea de urgenta. Aceasta data este poate una dintre cele mai asteptate de romani. In cele doua luni de izolare si criza sanitara, economia a intrat  in criza.

 

Conform informarii de presa a Ministerului Muncii, pe 13 aprilie 2020, in Romania aveam   1.046.527 de contracte individuale de munca suspendate  si 215.656 de contracte individuale de munca incetate.
Pe 27 aprilie, datele oferite de minister arata ca avem un numar de 1.027.824 contracte individuale de munca suspendate si 260.171 de contracte individuale de munca incetate.

 

Este  15 mai Ziua Z pentru  repornirea economiei? Despre perspectivele economiei romanesti post izolare, am discutat in interviul la distanta cu Adrian Codirlasu, Presedinte CFA Romania

 

 

Economia va arata schimbata, in sensul cresterii unor sectoare economice (IT, comunicatii, magazine online, logistica) si scaderii temporare a altora (ospitalitate, transporturi aeriene, turism, mall-uri, cladiri de birouri).

 

 

Cum va arata economia locala dupa iesirea din izolare, pe 15 mai?

Cred ca economia locala va iesi schimbata din izolare. Schimbata in sensul comportamentului de consum si de munca. Chiar daca din perspectiva legala se va putea iesi din izolare, pana la aparitia unui vaccin ma indoiesc ca se va iesi fizic din izolare si distantare sociala.

 

Insa, in acest episod de izolare, atat in Romania cat si la nivel global, s-au intamplat doua fenomene.
In primul rand am avut un test global de lucru de acasa (work from home), iar pentru a se intampla acest lucru, atat companiile (in special), cat si guvernele au facut investitii semnificative.

 

Tehnologia pentru lucru remote exista, insa necesita investitii, investitii pe care nu toti intentionau sa le faca. Criza curenta a fortat realizarea acestor investitii, iar acesta vor fi folosite si ulterior iesirii din izolare. Prin urmare, comportamentul de munca se va modifica.

 

In al doilea rand s-a schimbat comportamentul de consum. In pietele dezvoltate deja eram pe un trend migrare a cumparaturilor catre mediul online. Aceasta criza a definitivat aceasta migrare. De exemplu, actiunile Amazon, compania reprezentativa a comertului online, au crescut in timpul acestei crize, pe fondul mutarii comertului in mediul online. 

 

Prin urmare, economia va arata schimbata, in sensul cresterii unor sectoare economice (IT, comunicatii, magazine online, logistica) si scaderii temporare a altora (ospitalitate, transporturi aeriene, turism, mall-uri, cladiri de birouri).

 

In acest moment, romanii sunt mult prea atenti la numarul de bolnavi, la decesele provocate de covid-19, la criza de sanatate. Multi mai au ceva rezerve financiare, cei mai multi stau acasa, s-a intrat in somaj tehnic. Pe retelele sociale, lumea pare prea putin ingrijorata de ce va urma.

 

Credeti ca romanii chiar inteleg pe deplin ce va urma?

In orice criza, vor fi unele persoane si companii mai bine pregatite si pozitionate, iar altele mai putin. Pentru persoane esentiala este cultura economica si financiara. Cu cat o persoana are o educatie financiara mai buna, cat atat va lua decizii mai bune, atat in timpul crizei cat si ulterior. De asemenea se observa si inovatia, deja multe companii s-au adaptat noii situatii.

 

 

Din pacate, revenirea economiei depinde de un factor ne-economic: cat de mult va dura criza medicala. Cu cat aceasta se termina mai repede, sansele sunt mai mari de revenire in V.

 

 

Criza care urmeaza este una social economica? Si aici ma refer la somajul care va urma. Oare cei care guverneaza acum trebuie sa comunice mult mai sincer, dar echilibrat: ce urmeaza post carantina, din punct de vedere economic, local si international?

O consecinta a blocarii consumului si a distantarii sociale va fi scaderea vanzarilor pentru anumite sectoare din economie. Ceea ce va conduce la un somaj ridicat. In tarile dezvoltate deja se prefigureaza una dintre cele mai ridicate rate ale somajului din ultuimul secol. Probabil si in Romania exista riscul unei rate a somajului exprimata in doua cifre.

 

O alta consecinta a crizei sunt investitiile in automatizare pe care companiile, fortate de imprejurari (necesitatea distantarii sociale), le fac. Iar acest lucru va conduce la, structural, o rata a somajului mai ridicata la nivel global. In ceea ce priveste comunicarea autoritatilor, fac apel la codul de etica al CFA Institute. Acesta cere prezentarea situatiei efective, asa cum este ea si semnalizarea ca atare a opiniilor exprimate.

 

Autoritatile trebuie sa prezinte faptele, asa cum sunt ele. In acest mod, pe de o parte stim situatia (oricat de grea ar fi ea) in care suntem si in acest mod putem lua cele mai bune decizii, atat la nivel individual cat si colectiv. De asemenea trebuie facuta diferenta in comunicare intre situatia efectiva („facts”) si opinii. Opiniile trebuie semnalizate ca atare.

 

Pe 13 aprilie, ministrul Finantelor, Florin Citu declara ca:  “Va spun ca anul acesta o sa avem un reviriment al economiei chiar incepand cu iulie-august(…)Raman la opinia mea ca economia va avea o revenire în V.In interviul pentru Digi 24
Va rog sa imi traduceti acest V atat de optimist sustinut de ministrul Citu?

Dl. Ministru isi exprima opinia cu privire la modul de revenire al economiei dupa terminarea crizei medicale. Din pacate, revenirea economiei depinde de un factor ne-economic: cat de mult va dura criza medicala. Cu cat aceasta se termina mai repede, sansele sunt mai mari de revenire in V.

 

Care considerati ca sunt masurile bugetare pe pe care trebuie sa le ia urgent Guvernul si ce spatiu de miscare are Romania, comparativ chiar cu Italia?

Cred ca trebuie, cel putin amanta majorarea pensiilor cu 40%, aceasta a fost introdusa de guvernul anterior din ratiuni electorale. Nici anterior acestei crize nu era spatiu fiscal pentru o asemenea masura. In conditiile actuale ar conduce la retrogradarea Romaniei in categoria nerecomandata investitiilor de catre agentiile de rating.

 

O alta masura, care deja a inceput sa fie aplicata, este oferirea de garantii guvernamentale pentru companii pentru a acesa credite. Aceasta masura nu creaza deficit bugetar pe termen scurt.

 

Comisia Europeana a aprobat  pentru  Romania un  ajutor 3,3 miliarde euro, pentru sustinerea IMM-urilor. Este foarte bine, antreprenorii fiind astfel ajutati. S-a spus ca Romaniei i s-a alocat  prea putin, comparativ cu Polonia care a  primit 23 de miliarde, iar Portugalia 36 de miliarde. Doar ca noi am am solicitat aceasta suma. Daca imi aduc bine aminte, in criza din 2009-2010, Romania a pierdut atunci 150.000 de companii, din care 70.000 erau romanesti.

De ce acum s-a rezumat Guvernul doar la 3,3 miliarde de euro?

Alocarea de fonduri de catre Comisia Europeana se realizeaza functie de parametri de marime a economiei (populatie, PIB) si de posibilitatea efectiva de utilizare a acelor fonduri. De exemplu, sunt multe IMM-uri care au capital exptrem de mic comparativ cu activitatea pe care o dasfasoara sau care au capitaluri negative. Aceste intreprinderi, avand un risc  nu sunt eligibile in a primi garantii guvernamentale.

 

 

Va continua starea de distantare sociala, intr-o forma sau alta, pana ce apare un vaccin. In acest mod, economia este fortata sa se reformeze in sensul accentului pe munca la distanta, automatizarii proceselor, comertul online

 


Care este scenariul  de revenire pe care dumneavostra il considerati posibil si care este marja de timp in care va avea loc?

Eu cred ca va trebui sa traim cu acest virus o perioada indelungata. Pana la aparitia unui vaccin. Adica cel putin inca un an. Prin urmare, va continua starea de distantare sociala, intr-o forma sau alta, pana ce apare un vacin. In acest mod, economia este fortata sa se reformeze in sensul accentului pe munca la distanta, automatizarii proceselor, comertul online. Iar acest nou mod de a munci si de a cumpara va ramane in mare parte in vigoare si ulterior crizei.

 

Ulterior aparitiei vaccinului, avand in vedere stimulii extrem de puternici pe care statele dezvoltate i-au implementat, economia globala va inregistra rate ridicate de crestere. Din pacate, datorita politicilor fiscale puternic pro-ciclice din ultimii 3 ani, Romania nu are spatiu fiscal pentru stimuli puternici. Prin urmare va trebui sa foloseasca cat mai eficient fondurile publice de care dispune.

 

Nu va putea implementa programe adresate tuturor, ci va trebui sa utilizeze resursele limitate pentru a ajuta in special sectoarele economice cel mai puternic afectate.

 

***

LE:

-28.04

Se redeschide platforma IMM INVEST, programul guvernamental care care ajuta firmele in dificultate , prin care companiile pot obtine credite cu garantii  de la stat cu pana 90%

-platforma s-a deschis oficial pe 17 apriie, devenind nefunctionabila la scurt timp

 

-25.04

Agentia de rating Moody’s a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a Romaniei la Baa3/A-3 pentru datoria pe termen lung si scurt in valuta si in moneda locala si a modificat perspectiva de tara de la stabila la negativa ( sursa Ministerul Finantelor Publice)

 

-15.04

Bugetul general consolidat ar putea inregistra in acest an un deficit de 6,7% din Produsul Intern Brut revizuit dupa declansarea crizei coronavirus, care a condus la un efort suplimentar la nivel bugetar de aproximativ 3% din PIB fata de proiectia initiala(sursa Ministerul Finantelor Publice)

—-

Voi continua seria acestor interviuri despre ceea ce si cum (mai)traim.

Pana data viitoare putem pastram legatura, prin simpla abonare la newsletterul S.E.L.F.I.E.

Sa auzim de bine!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *