#STORYTELLINGSPECIAL

IA-proiectul de engagement do-it-yourself cusut de Mamare Zamfira.

Cel mai puternic proiect de engagement do-it-yourself: IA si costumul cusute de mainile Zamfirei

 

Povestea pe care o pun azi, aici, este despre engagementul, in varianta lui de  angajament si/sau implicare. Eroina principala din poveste este strabunica mea, Zamfira, sau asa cum i se spunea, Mamare Zamfira. O stiu doar din foarte putinele fotografii si din ceea ce mi-au istorisit despre ea, bunicii si parintii mei.

 

Cel mai puternic proiect de engagement do-it-yourself: IA si costumul cusute de mainile Zamfirei

 

Zamfira si-a dorit tare mult sa ma tina in brate, iar cand nepotul ei(tatal meu), student la  Bucuresti a venit intr-o vara acasa, la tara, tinand  de mana o fata tanara si traznet de frumoasa(colega lui si mama mea), Zamfira le-a spus cu vocea ei soptita:” Voi o sa aveti o fata. Sa o aduceti sa o tin in brate si sa ii simt mirosul”.

 

Zamfira a avut dreptate. M-am nascut eu, stranepoata ei, pe care insa nu a mai putut sa o tina in brate si sa-i simta mirosul. Mamare a murit la 94 de ani, cu mult inainte sa ma nasc eu. Dar legatura dintre noi doua este dincolo de timp. Mi-a lasat o mostenire MARE. Foarte mult timp nu am stiut ce sa fac cu ea, dar din anul 2017, mostenirea Zamfirei a strabatut lumea in lung si in lat, aratandu-le oamenilor de limbi, credinte si culturi diferite cel mai puternic proiect de engagement do-it-yourself: IA si costumul cusute de mainile Zamfirei.

 

Pielea si parul  Zamfirei miroseau a iarba proaspat cosita.

Zamfira mea draga s-a nascut la final de secol XIX, undeva in Teleorman. A fost o femeie mica de inaltime si gingasa. Dar a avut in ea forta pamantului si curatenia sufletului, ca  ploaia de vara pe care o strangea in vasele de lut sa isi spele parul lung si negru. Mama imi spunea ca ii placea sa o tina in brate pe mamare Zamfira, pentru ca pielea si parul ei miroseau a iarba proaspat cosita.

 

Zamfira s-a maritat la 14 ani cu un fecior din satul ei. Ea si Ion Banu se stiau de la camp, de cand ii lasau la brazda sa aiba grija de bucate si de vasele cu apa. Au crescut impreuna, au lucrat pamantul impreuna, dar viata lor impreuna a fost scurta.

 

Strabunicul Ion a plecat la razboi in 1916 si nu a mai venit acasa. A  murit  pe front, in 1917, in timpul Primului Razboi Mondial. La plecare, au mers impreuna pana la marginea satului, tinandu-l de mana pe baietelul lor de 2 ani, Marin Banu, bunicul meu.

 

Bunica mea si nora Zamfirei,  imi spunea ca pana in ultima saptamana de viata, Mamare  se duce,  asa cat mai putea sa mearga, pana la marginea satului si se uita in zare. Toti stiau de ce se duce acolo.  Si ea stia ca Ion nu mai are cum sa vina, dar….

 

Mamare Zamfira a construit in forma arhaica, prima si singura comunitate de femei antreprenoare din satul ei.

 

Mamare Zamfira si-a crescut baiatul singura. Nu-i placea sa i se spuna vaduva de razboi. Dar spunea cu mandrie ca barbatul ei, Ion a plecat cu misiune de la Dumnezeu. Pe celelalte vaduve din sat le aduna in curtea ei, in casa mica, batraneasca in care am dormit si eu. Acolo a construit o comunitate de femei care au facut din talentul lor, modul lor de viata. Mamare Zamfira a construit in forma arhaica, prima si singura comunitate de femei antreprenoare din satul ei. Iar IA si costumele tesute de ea sunt proiectul  de ceea ce noi numim azi, engagement do-it-yourself.

 

La inceput aduna toate  vaduvele din sat, incurajandu-le sa nu  stea singure pe prispa lor. Vara, le aseza pe iarba din curtea ei sau iarna le strangea langa soba,  pe patul de lemn din casa si le punea sa isi ostoiasca dorul si durerea dupa barbatii lor,  in florile de pe ii, in modelele tesute pe macate si in costumele cusute de ele. Le duceau apoi la targ si le vindeau pe bani,  nu multi, dar de ajuns cat sa isi tina baiatul macar la scoala primara. Mamare Zamfira si-a dorit ca baiatul lor, Marin sa stie carte. Si a reusit. Bunicul a facut armata la marina si era un mare pasionat de istorie.

 

Cu timpul, casa Zamfirei a devenit mult prea mica pentru  femeile, fetele si copilele din sat. Impreuna au trecut Al Doilea Razboi, foametea din `46-47, comunismul, cam tot ceea ce le-au pus la dispozitie istoria si viata.
Cand nepotul ei Constatin s-a casatorit, Zamfira i-a daruit norei, mamei mele, o boccea. I-a spus asa: „ Fata voastra sa o mosteneasca”.

 

Nu am stiut de aceasta boccea pana in ziua cand am intrat la facultate, iar tata mi-a facut cadou, la randul lui bocceaua Zamfirei. Ce pusese Mamare in ea? O camasa, o fota, o marama, care a fost si voalul ei de mireasa.

 

Costumul Zamfieri a ajuns in cele mai cunoscute orase ale lumii.

 

Camasa si fota, pe amandoua le-a lucrat Zamfira cat il astepta pe Ion al ei sa vina de la razboi. A pus acolo, in culorile cerului toate gandurile, sperantele si mai ales iubirea pentru barbatul ei. Cand am primit mostenirea si dupa ce am aflat toata povestea Zamfire,i mi-am dorit ca toata creatia si implicarea ei   sa fie admirate si cunoscute   de toata lumea. Asa ca in 2017, costumul creat de Mamare Zamfira  a intrat in colectia RomanIA Centenara.

 

CLICK Foto: Mamare Zamfira, una dintre putinele fotgrafii cu ea, tanara. IA mea, realizata din marama de nunta a Zamfirei.

 

CLICK Foto: Zamfira impreuna cu nepotul ei Constantin, tatal meu. Costumul Zamfirei intrat in colectia Romania Centenara si purtat in expozitie de Laura Cosoi.

 

Expoziția itinerantă, a dus în cele mai cunoscute orase ale lumii, zece costume de sarbatoare romanesti, atent selectate din colectia Flori de ie, alaturi de fotografiile surprinse cu maiestrie de catre Alexandru Zainea, membru al New York Institute of Photography si fondator al revistei britanice Thoughts. Proiectul Romania Centenara a luat naștere la inițiativa Cristinei Chiriac – fondator Flori de ie si Presedinta CONAF, precum si a lui Alexandru Zainea,  alaturi de Laura Cosoi, Chriss Casper.

 

Am facut exact ceea ce si-a dorit Zamfira. Mostenirea ei a intrat in cultura universala. IA lucrata de ea si comunitatea de femei stransa de  ea sunt  modelul, in faza incipienta  a ceea ce azi, numim o comunitate cu scop comun.
Zamfira nu stia la vremea respectica despre engagement do-it-yourself.  IA si costumele lucrate de ea si de femeile stranse in jurul ei ne arata ca oamenii sunt mai implicati si dedicati simtind  ca apartin unei  comunitati adevarate,  lucrand  impreuna pentru un scop comun si autentic si ca sunt  acolo pentru a se sprijini reciproc.

 

IA, singura pe care o am si pe care o port cu sufletul este realizata din marama Zamfirei, voalul ei de mireasa.
Asa ca azi, 24 iunie, cand puneti pe voi o IE autentica, romaneasca( nu una facuta la serie, in manufacturile din China), sa va ganditi ceea ce va trasmite ea si care sunt mesajele lasate de catre cea care a creat IA.

 

Daca ti-a placut acest articol, poti sa-l transmiti si prietenilor. Un simplu share este de ajuns. Te astept in continuare pe blogul meu si nu uita sa te abonezi la #Podcastul Strategii de #Comunicare Eficienta.  Unde poti sa asculti podcastul?

YOU TUBE  ⌈  APPLE  ⌈  SPOTIFY ⌈ GOOGLE PODCAST ⌈ ANCHOR fm 

TEASING:

Urmatorul episod din podcastul Strategii de #Comunicare eficienta este despre :

Cum convingi un angel investor in competitia de pitching ?

 

Pe curand,

A

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *