〈 Podcast-Oamenii și Spectacolul Expresivității 〉 În cel mai nou episod din podcastul Strategii de Comunicare eficientă, explorează cu Gina Matei, coach, cum să devii creator de timp și  liderul propriei vieți

”Pentru a fi creatori de timp, avem  nevoie exact  de cum se numește podcasul acesta: strategii de comunicare eficientă, însă în relația cu noi înșine. De aici pornește de fapt, interesul nostru. În momentul în care ne este clar pentru ce vrem timp, atunci ne este clar și că putem să ne facem timp.”

De ce să asculți acest episod

”Iar nu am reușit să fac tot ceea ce am pus pe listă”. ” Nu îmi ajunge ziua. Am nevoie de mai mult timp”
Îți sună cunoscut, nu-i așa? M-am gândit că ești exact în acel punct, ca cei mai mulți dintre noi. Nu am soluții magice și nici nu cred că există, dar am un episod  nou din podcastul Strategii de Comunicare eficientă care vine cu o o ediție-ghid  despre cum să devenim creatori de timp, pentru a naviga mai ușor și mai eficient într-un context complicat.

Invitata din acest episode este Gina Matei, Leadership Coach, antreprenor, mentor, omul care îi ajută pe semenii săi se înțeleagă mai bine pe ei înșiși.

Despre Gina, pe scurt:

– 15 ani în gestionarea provocărilor de afaceri, cu performanță dovedită în business și dezvoltarea echipelor,

– a condus una dintre cele mai bune echipe din industria bancară românească,

-a dezvoltat și implementat prima strategie de nișă în sectorul bancar românesc axat pe companii din segmente medicale și alte profesii liberale (de exemplu, juridic, contabil etc.).

-a avut prima abordare digitală în domeniul bancar, creșterea vânzărilor pe internet și îmbunătățirea experienței online a antreprenorilor,

-își conduce afacerea și viața personală prin obiective și indicatori bazați pe performanță,

-știe să foloseească abilitățile de coaching pentru a fi partenerul clienților săi într-un proces creativ și provocator care îi inspiră să-și maximizeze potențialul personal și profesional

Topic episode:

-Cum să deveii creator de (mai mult) timp,

-Cum să câștigi bătălia pe cele trei resurse: timpul tău, atenția ta și banii tăi,

-Cum să alegi prioritățile care aduc valoare,

-Cum pilotezi prioritatea care să te ducă mai aproape de obiectivul tău,

-Cum navighezi pe ruta: obiectiv-timp- resurse-sens,

-Ce sunt și cum se aplică strategiile de comunicare eficientă în relația cu noi înșine,

Ești pregătit? Hai să scapi de eterna scuză(justificare): “Nu am timp.”!

Dă play episodului despre comunicare și self-leadership și alătură-te conversației!

Atenția nu este la prioritate, ci pentru ceea ce este ea importantă

Antoaneta Banu: De ce nu avem timp, dar ne găsim scuze?

Gina Matei: Pentru că nu ne creăm timp. Asta spune unul dintre copiii mei. Ulterior, am descoperit că este chiar o metaforă folosită de foarte mulți oameni de afaceri. Atunci când nu ai timp, înseamnă că e nevoie să-ți creezi timp.

Antoaneta Banu: De ce avem nevoie ca să ne facem timp?

Gina Matei:  Avem nevoie de, exact cum se numește podcasul acesta: strategii de comunicare eficientă, însă în relația cu noi în șine. Pentru că de aici pornește de fapt, interesul nostru. În momentul în care ne este clar pentru ce vrem timp, atunci ne este clar și că putem să ne facem timp pentru lucrurile acelea.

Antoaneta Banu: Vrei să spui că trebuie să învățăm, să ne creăm priorități?

Gina Matei: Să ne creăm obiective pentru a ne putea crea priorități.

Antoaneta Banu: Suntem repetenți la faza asta: a crea priorități și  fixa obiective…

Gina Matei: Suntem ca generație, pentru că uitându-mă la copiii mei, ei au învățat să facă lucrurile altfel și ei știu ce e important pentru ei. Știu cum să-și aranjeze timpul astfel încât să existe un echilibru între învățat și distracție.

Noi, ca generație am fost cea care am muncit foarte mult, care a dorit să se realizeze, să își găsească valoarea prin rezultatele muncii. Și de asta în multe corporații încă găsim oameni pentru care nu există program de lucru, există doar niște rezultate. Foarte multă muncă și în general muncă pe niște priorități care sunt ale altora.

Nu este ceva greșit în a lucra pe prioritățile altora, doar că la un moment dat îți dai seama că se termină cumva energia și ajungi să fie nevoie să bei 10 cafele pe zi ca să poți să faci față programului sau activităților pe care le ai de făcut, pentru că nu reușești să susții cu energia aceea de motivație ceea ce faci.

Antoaneta Banu: Tinerii de azi nu sunt atât de preocupați de zona de dezvoltare profesională, pentru că ei știu să se pună pe primul loc?

Gina Matei: Sunt preocupați să se dezvolte personal și profesional, doar că știu cum să-și aloce energia. O să vă dau un exemplu de la mine, din familie. Eu am patru copiii și văd mentalitatea aceasta în care spun:” Ok, am învățat, mi-am făcut temele, acum am nevoie de o pauză” Ei știu să-și ia pauze atunci când este nevoie, ceea ce noi nu știm, sau eu, cel puțin am învățat foarte târziu. Și am învățat cu multă durere fizică, mentală și emoțională.

Ei știu să-și prioritizeze nevoile. Creșterea profesională este importantă și ea și își dedică timp pentru asta, dar nu este doar totul pentru tinerii de azi.

Antoaneta Banu:  Gina, ajută-ne să înțelegem ce este prioritatea?

Gina Matei: Importanța pe care noi o dăm unui anumit lucru, astfel încât el să aibă întâietate față de multitudinea de alte lucruri. Problema principală pe care o avem constă în milioanele de activități pe care le putem face și toate se bat pe trei resurse pe care noi le avem: timpul nostru, atenția noastră și bani.

Și atunci cum alegem care este cel mai important sau care cele mai importante? Cum le prioritizăm? Cum le ordonăm astfel încât să ne aducă valoare și nu doar nouă. În momentul în care alegem lucrurile care aduc valoare, important să ne uităm și la valoarea pe care o aduc familiei sau comunității și chiar la un nivel mult mai larg de atât.

Antoaneta Banu: Când știu eu că o prioritate este corectă în viața mea și n-am prioritizat ceva greșit?

Gina Matei:  O întrebare foarte bună și aici, un instrument pe care eu l-am descoperit, pe de o parte târziu, în viața mea profesională, pe de altă parte, la momentul potrivit, este coaching-ul.  Prin el am reușit să descopăr de fapt ce este important pentru mine.

Folosind acest instrument te duci nu la prioritate, adică atenția nu este la prioritate, ci pentru ce e importantă acea prioritate.  Și atunci mă duc la un nivel mult mai larg de atât și mă uit la obiectiv, ce vreau eu să obțin de fapt. Și prioritatea este un pas care mă duce pe mine mai aproape de acel obiectiv. Și uite, dacă îmi permiți o metaforă, ca să înțelegem cât mai bine.

Mie îmi place foarte mult să mă inspir din natură. Am o grădină micuță unde am plantat niște legume. Avem acest obiectiv să mâncăm din grădina noastră legume, chiar dacă ne ajung doar pentru o salată, nu contează. Acesta e obiectivul: să mâncăm legume din grădina noastră.

Pentru obiectivul acesta este nevoie de niște priorități. De exemplu, în martie este necesar să aranjăm pământul, să îi punem îngrășământ. E obligatoriu să facem până la o anumită dată tot procesul acesta. Dacă mă apuc eu să pregătesc pământul în iulie, este târziu.

 În perioada aprilie-mai este necesar să plantăm, pentru că depindem de vreme, de anumite momente ale anului. În momentul în care eu sunt atentă la care este obiectivul, îmi pot seta prioritățile și în funcție de care sunt oportunitățile. Cum ajută soarele, cum ajută pământul, ș.a.m.d. Și exact lucrul acesta se întâmplă și în business. Dacă mie îmi este clar care este obiectivul, atunci voi găsi și voi calcula prioritățile în funcție de oportunitățile care apar.

De exemplu, în antreprenoriat. Ai vrea să ai, să spunem contracte sau clienți cărora să te adresezi, dar în funcție de specificul business-ului, poate că e important să te uiți la sezonalitate. Și atunci, dacă este un business unde cele mai mari vânzări se întâmplă vara, păi nu o să-ți pregătești contractele vara, dacă atunci e nevoie de livrare

Claritatea obiectivului, a calcula prioritățile în funcție de oportunitățile care apar

Antoaneta Banu: Și cum fac în viața personală?

Gina Matei: Noi, de cele mai multe ori, nu știm să ne setăm obiectivele și de acolo apar problemele. Și o să-ți dau un exemplu. Am lucrat cu un client care era director de IT într-o companie foarte mare.

La un moment dat, a dorit să învețe niște competențe de lider, dar asociate și cu zona aceasta de coaching. Și tot întrebându-l, unde vrea să ajungă, care sunt obiectivele, nu primeam niciodată răspuns. Era ceva de genul” păi, facem ce vrei tu, spune-mi tu cum este mai bine”

Și vorbim despre o persoană matură, undeva la 50 +, cu multă experiență în business și profesionist în tot ceea ce făcea. Am vorbit despre strategia echipei și unde și cum vrea să o ducă mai departe. Și a avut un moment în care efectiv s-a blocat și s-a dat așa pe spate, cu scaunul și a zis “Nu-mi vine să cred. Eu până acum, toată viața mi-am condus-o după obiectivele altora. Am făcut școala pe care mi-a recomandat-o mama, m-am angajat pentru că tata mi-a recomandat un prieten de-al lui pentru primul loc de muncă și tot așa. Eu nu am știut niciodată să-mi setez obiective, pentru că nu ajungea informația la mine” El nici măcar nu înțelegea conceptul.

 Nu mai zic despre a își pune pe hârtie ce e important. Adică, întotdeauna obiectivele erau legate de alții, de rezultatele pe care să le aibă cu echipa, de impactul pe care să-l aibă în companie, de relația cu colegii. Și nu este singurul, din păcate, majoritatea suntem în acea situație în care nu știm să ne setăm obiective pentru noi.

Antoaneta Banu: Întâi de toate îmi fixez obiectivele și apoi vin prioritățile?

Gina Matei: Da, este esențial. Dacă eu nu știu care este rezultatul pe care vreau să-l obțin, nu voi avea nici motivația să acționez în prioritățile respective. Și iarăși mă întorc la grădina mea. Dacă eu nu știu că vreau să mănânc roșii din grădină, păi n-o să știu nici că e nevoie să pregătesc pământul, nici să plantez. Și poate că nici n-o să dau atât de mare importanță. Nu-i mai drăguț să stau la soare, decât să muncesc grădina, pentru că nu sunt motivată de acel rezultat.

 Pe noi ce ne motivează este rezultatul pe care să-l obținem. Ce obțin eu dacă fac asta? Pentru că munca pe care o avem de depus este una destul de mare în ceea ce dorim să obținem.

Întâi de toate, eu am obiectivul și e important să-l am, să știu unde vreau să ajung. Și aici iarăși este esențial cum îmi clarific acel obiectiv, pentru că, un lucru pe care îl întâlnesc în sesiunile de coaching, este legat de obiective care nu sunt corect ancorate în timp.  De exemplu, îmi doresc niște lucruri care nu sunt realiste pentru momentul la care mă gândesc eu.

Întâi să-l ancorăm corect în timp și să fie cât mai clar, cât mai specific și doi, să ne uităm la resursele pe care le avem.  Eu pot să-mi doresc luna de pe cer, dar am resursele necesare să o aduc?  Și atunci sunt aceste două elemente în care, de multe ori avem nevoie de cineva din exterior să ne ajute să ne clarificăm. Uitându-ne la noi înșine sau comunicând cu noi înșine, vedem doar bucăți din noi.

Am avut acum 2 ani, un moment din acesta de conștientizare. Stând la plajă, mi-am dat seama că eu văd doar o bucată din corpul meu. La fel se întâmplă și cu mintea noastră, la fel se întâmplă și cu perspectivele pe care le avem. Vedem doar bucăți și atunci avem nevoie de oameni, fie că sunt coach, fie că sunt terapeuți, fie că sunt pur și simplu prieteni care să arată din inter spre exterior imaginea ta totală.

îți dau un exemplu. Acum câțiva ani, când m-am hotărât eu să intru în antreprenoriat, mi-am dat seama că această trecere pentru mine era, de pe de o parte atât de importantă, pe de altă parte îmi era foarte frică. În mintea mea era “pleci de la un salariu foarte bun, de la o poziție foarte bună. Unde să te duci în necunoscutul acesta al antreprenoriatul lui, de la zero?

 Și într-o seară, vorbeam cu copiii mei despre cât e de important să-și urmeze visul și să aibă încredere în ei, să aibă curaj, am simțit cum toate cuvintele mele se întorc așa spre mine. Și le-am zis copiilor:” În momentul de față eu nu am cum să vă susțin pe voi atâta timp cât eu nu voi face pasul să-mi urmez visul meu“ 

Și atunci a fost un moment când ei m-au întrebat:”Și ce presupune asta?  Care este visul tău.” Și ca să explici unui copil care este visul tău de antreprenor este o provocare extraordinară. Reprezintă practic un plan de afaceri, cu cât o spui mai simplu să o înțeleagă un copil, cu atât îți este mai clar și ție.

Antoaneta Banu: Mi-am setat obiectivul. Știu care sunt rezultatele. Și în jocul acesta, în ecuația asta, apare prioritatea.

Gina Matei: Exact, prioritatea.

Antoaneta Banu:  Așa știu să îmi fixez prioritățile, pentru că eu știu spre ce mă îndrept, unde vreau să ajung. De fapt, le luăm la pachet, obiectiv plus prioritate?

Gina Matei:  Da, le luăm la pachet. Le putem despărți, dar atunci nu mai vorbim despre prioritățile noastre., ci despre prioritățile altora

În momentul în care îți este clar ce vrei să obții,  devii creator de timp pentru tine

Antoaneta Banu: Există o piramidă, sau, dacă vrei, un set de întrebări pe care eu să le pun pe hârtie și să-mi dau răspuns la fiecare, pentru a avea un tablou asupra obiectivelor și priorităților?

Gina Matei: Eu am învățat foarte multe observându-mă pe mine și pe oamenii cu care lucrez. Și important este planul de acțiune pe care ni-l creăm, pornind de la trei momente: ce fac pe termen foarte scurt? Care sunt resursele pe care le am la dispoziție. Și resursele pot fi din mai multe categorii. Resursele de informații: am informațiile necesare, am cunoștințele, am competențele necesare ca să-mi ating acel obiectiv?  Pot fi situații în care nu le am, dar le pot acumula. Mă duc la un curs, lucrez cu un mentor și există diverse modalități astfel încât să ne dezvoltăm competențele. Deci mă uit la resurse.

Am zona financiară, am banii necesari pentru a ajunge acolo, pentru că e posibil să am nevoie de resurse financiare. Am timpul necesar, dacă nu am timpul necesar? Apropos de prima întrebare, cum am început? Dacă nu am timpul necesar, de unde pot să obțin timpul acesta? Și atunci mă uit la programul unei zile și văd dacă sunt anumiți timpi pe care îi folosesc fără un beneficiu extraordinar. Deci resursele sunt extraordinar de important.

Antoaneta Banu: Care ar fi întrebarea, egal resurse? Ce fac cu resursele? Și CE-ul ar fi egal obiectiv?

Gina Matei: CE-ul ar fi egal prioritate. Cum pun resursele respective la muncă și atunci mă uit cu ce încep. Și mă duc în zona de priorități.

Antoaneta Banu:Și De ce-ul ar fi egal obiectiv?

Gina Matei: Da…

Antoaneta Banu: Este DE CE-UL din viață?

Gina Matei: Exact, ce obțin? Știi că americanii au vorba aceasta cu What`s in it for me.  Exact asta este. Ce obțin eu dacă fac asta și în momentul în care mie îmi este clar ce obțin, atunci energia pe care o am în realizarea priorităților respective, pentru că prioritățile pot arăta foarte bine pe hârtie, dar dacă eu nu le pun în practică nu obțin nimic.

Antoaneta Banu: Punem CARE= resurse și mă uit să văd ce resurse am la dispoziție. CE=priorități, pentru că așa resursa mă forțează să îmi clarific prioritatea și DE CE= obiectivul, adică acolo unde vreau să ajung. Așadar, o gândire structurată care te ajută să te motivezi și să știi ce să faci cu tine.

Gina Matei: Și foarte important, apropos de self-leadership, pentru că este un concept pe care eu îl ador și toată viața mea a fost în zona aceasta de self-leadership, pentru că în momentul în care îți este clar ce vrei să obții, tu devii creator de timp pentru tine. Eu primesc foarte des întrebarea aceasta: cum reușesc să faci atât de multe lucruri? Reușesc să le fac pentru că îmi este clar care sunt prioritățile și îmi este clar, inclusiv pe ore, inclusiv pe zile.

Ai menționat piramida, mai devreme, da, există o piramidă după care eu mă ghidez. Deși o știu de foarte mulți ani, nu i-am dat importanță până în pandemie. Este piramita nevoilor lui Maslow.  

Chiar dacă pentru mine e foarte importantă dezvoltarea, e foarte important statutul, sunt în vârful piramidei, în momentul în care vine o chestie care e de bază:  sunt obosită, imi este foame. Nevoile primare, acolo m-am dus.

 Deci nu mai pot eu să mai învăț nimic, să mai fiu atentă la absolut nimic, pentru că nevoile primare sunt cele care bat puternic în ușă. Și atunci prioritatea se duce în zona de bază, de nevoi primare.

Antoaneta Banu: Dacă am segmenta prioritatea, așa ca pe o felie de tort, ce are în structura ei, prioritatea: emoție, pragmatism, viziune, misiune?

Gina Matei: În primul rând, prioritatea nu este chiar atât de important, cum este obiectivul. Și mă întorc la obiectiv pentru că atâta timp cât mie îmi este clară misiunea, care aparține obiectivului atunci energia pe care eu o aloc pentru a duce la bun final acea prioritate există, dar ea este dată din misiunea obiectivului. Nu pot să zic neapărat că prioritatea are misiunea. Prioritatea este doar un element, este ca într-un lanț, este doar o za care ne ajută pe noi …

Antoaneta Banu: Dar este esențială, că dacă nu o ai, de fapt tu nu poți să ajungi la obiectiv.

Gina Matei: Da, dacă tu nu acționezi. Prioritatea egal acțiune. Ce mă motivează pe mine să fac asta? Am energie să facă asta?  E o întrebare foarte bună. E momentul potrivit? Pentru că dacă nu am energia să mă duc într-o chestiune, poate să fie ea foarte importantă pentru mine, dar e posibil ca alte lucruri să fie și mai importante și să aibe alte priorități.

Când a început războiul, în momentul acela, majoritatea proiectelor de dezvoltare, de coaching, training ș.a.m.d. au fost puse în așteptare. Pentru că prioritatea era alta, chiar dacă, într-un fel, obiectivul nostru, al tuturor, de a ne dezvolta, de a fi mai buni, exista, dar în acel moment s-a oprit. Și aici merită să fim atenți și la noi în sine. Dar ce e important pentru mine acum?

Și o să-ți dau un exemplu din viața mea. Am parcurs etapele unei certificări de membru de board și a fost un efort extraordinar de mare, pe lângă toate proiectele pe care le aveam în curs, partea de a pregăti proiectele, programele. În fine, certificarea aceasta a însemnat un efort fantastic, puține ore de somn, multă atenție la detalii, mult studiu. Până când organismul meu mi-a spus stop joc și a fost un moment în care efectiv a fost stop joc. Am înțeles care era prioritate în momentul acela.

Antoaneta Banu Avem priorități cotidiene, de zi cu zi și putem avea și priorități, mari?

Gina Matei: Foarte bună întrebarea, pentru că sunt anumite lucruri care fac parte dintr-o zonă cotidiană, aproape că nici nu le mai băgăm în seamă. Au intrat în rutină atât de puternic încât nu le vedem ca și priorități, dar noi le dăm timpul acesta în agenda noastră. Și sunt acele priorități, care de cele mai multe ori ne ocupă foarte mult spațiu în minte, pentru că ne gândim la ele, nu neapărat că și acționăm. Ne gândim la ele, cele care țin de sensul nostru:  ce vreau să fac cu viața mea? Cum vreau să-și amintească oamenii despre mine la 70 de ani? Dar, ce vreau să fac mai departe? Și sunt întrebări din acestea mai degrabă despre sine.

Antoaneta Banu: Există o diferență între prioritate și to do list?

Gina Matei: Sigur. To do list-ul este mult mai lung. Pot să am pe lista mea pagini întregi de lucruri de făcut, însă e posibil să nu am resursele necesare să le fac pe toate. Și în primul rând resursa pe care noi cu toții o avem la fel este resursa de timp. Totodată pot fi anumite lucruri pe to do list care necesită sau unde poate fi util și timpul altora. Și atunci pot să cumpăr timp.

Antoaneta Banu: Cum se cumpără timpul? Învață-mă!

Gina Matei:  Pur și simplu lucrând cu diverse persoane sau specialiști în atingerea lucrurilor respective. De exemplu, dacă eu nu am timp să îmi fac zona de contabilitate, deși mă pricep, nu am timp să mă ocup și atunci cumpăr servicii de contabilitate.

Antoaneta Banu: Și în viața mea privată pot să cumpăr timp?

Gina Matei:  Pot să cumpăr timp dacă îmi este clar ce vreau să obțin, pentru că în momentul în care eu am nevoie de competențe noi, eu cumpăr timpul unui expert să mă învețe ceea ce el a acumulat poate în 20 de ani de experiență, să mă învețe pe mine, în 3ore. Aceasta este o achiziție de timp.

Antoaneta Banu: Din experiența pe care o ai, sunt oamenii tentați să amestece puțin, sau să facă o confuzie între obiectiv și prioritate?

Gina Matei:  De cele mai multe ori oamenii fac o confuzie între obiectiv și prioritate, pentru că noi mai degrabă acționăm ca un pompier de serviciu: ce este urgent acum? ce bate puternic la ușă și e musai să rezolv? Și atunci avem acest mindset de pompier. Și atunci, lucrul acela devine prioritate și apare de multe ori confuzia că este important și pentru mine și asta vreau să obțin. Facem frecvent confuzia aceasta între între prioritate și obiectiv. Adică obiectivul e o umbrelă mult mai mare. Este grădina de care spuneam, prioritatea poate să fie doar plantarea a două roșii.

Antoaneta Banu: În fixarea obiectivelor și a priorităților, ce rol joacă cunoașterea?

Gina Matei:  E un un rol esețial. Putem să vorbim despre cunoașterea de sine, cât de multă încredere am eu în competențele mele? Sau cum arată stima de sine? E o diferență mare între stima de sine și imaginea de sine.

De multe ori apare și aici, confuzia. Și atunci cum mă cunosc pe mine? E foarte important cum îmi stabilesc prioritățile? Cum sunt ele legate de obiective? Ce informații am, ce competențe am? E posibil, repet, să nu avem competențele necesare și atunci să mai fie nevoie să mai așteptăm un pic, să acumulăm competențele acelea pentru a putea acționa.

 Și, inclusiv cunoașterea din perspectiva networking-ului.  Și iarăși cunoașterea este pe mai multe paliere și important să fie așa cum și noi în viața noastră avem diverse roluri, e important să mă uit la toate rolurile

Setarea priorităților este o formă de a fi creator de timp

Antoaneta Banu: În viață, ai mai multe roluri în același timp. Cum jonglez cu ele și cu prioritățile care decurg din aceste roluri?

Gina Matei:  Apare un rol foarte important: acela de părinte, care de cele mai multe ori ne atrage un sentiment de vinovăție, că nu am stat suficient cu copiii. Și din perspectiva mea este nevoie să acceptăm faptul că noi nu putem să dedicăm un timp egal tuturor rolurilor. Nu avem cum să facem lucrul acesta.

Deci acel echilibru între viața personală și viața profesională nu se referă la echilibrul din perspectiva timpului pe care-l aloc, ci se referă mai degrabă, din perspectiva rezultatelor pe care le obțin. Adică pot fi situații în care, de exemplu, business-ul să aibă nevoie mai mult de timpul nostru.

Și în momentul acela foarte important este cum îi informez pe ceilalți care depind de mine în alte roluri, că e cel de mamă, că de soție, că de prieteni. Să zic:”uite, timp de o lună de zile sau timp de cinci luni de zile, focusul meu, atenția mea va fi foarte mult în direcția aceea. Am nevoie din partea voastră și aici iarăși apare o competență de a cere. Cum mergem către ceilalți să le cerem ajutorul, inclusiv ajutorul acesta de a înțelege.

Dacă eu nu le spun, nu informez cu privire la prioritățile din acel moment, s-ar putea să apară frustrări, dacă ei nu știu care sunt prioritățile mele.

Antoaneta Banu: Există un mic joc pervers al priorităților în viața noastră. Inevitabil, la un moment dat, prioritățile tale devin prioritățile mele, dar depinde de tine cum în comunici, să mă faci să le accept și să le înțeleg necesitatea.

Gina Matei:  Da, exact. Apare zona aceasta de colaborare, de comunicare, chiar în viața de familie. Am învățat enorm de la serviciu și am experimentat foarte multe lucruri cu echipa mea pe care le-am aplicat și în viața de familie și am văzut că au rezultate extraordinare. Această colaborare, această comunicare este extrem de importante.

Antoaneta Banu: Setarea priorităților este o formă de control, de autocontrol?

Gina Matei: Setarea priorităților este o formă de a fi creator de timp. N-aș pune-o în zona de control, pentru că are o conotație negativă. În momentul în care mie îmi sunt clare obiectivele, îmi sunt clare prioritățile și pașii pe care îi am de făcut. În momentul acela apare responsabilitatea și odată cu responsabilitatea vine la pachet libertatea. Eu am libertatea să acționez pentru că știu în ce direcție, știu cum acționez.

Antoaneta Banu:  Pentru că mi-am găsit sensul. Obiectivul și prioritate îmi dau sensul

Gina Matei: Căutam cu ardoare, în urmă cu ceva timp, definiția libertății. Am întrebat diverși guru, terapeuți, ce este libertate pentru tine. Și una dintre cele mai frumoase definiții pe care am primit-o a fost faptul că libertatea apare în momentul în care există hotarul, când există limite.

Mi s-a părut absurdă la momentul acela. Tocmai eu asta vreau. Să nu mai existe acel hotar. Ei bine, nu, pentru că în momentul în care ție îți este clar cum acționezi și în ce limite acționezi tu, abia atunci poți să acționezi. Tu abia atunci ai libertatea de a acționa, pentru că tu cunoști limitele, îți cunoști resursele, îți cunoști obiectivul.

Antoaneta Banu:  Și așa înțelegem the sky is the limit?

Gina Matei:  Avem nevoie de limite. Felul în care noi suntem construiți, corpul nostru este limitat, faptul că am fost născuți într-o familie, într-o societate cu o anumită religie, Noi suntem limitați de niște reguli.

Antoaneta Banu:  Există niște verbe pentru obiectiv, prioritate și acum adăugăm și sens. Eu m-am gândit așa: a vrea sau a putea, sau a vrea și a putea împreună. Care sunt verbele?

Gina Matei:   Înainte de toate este a fi, dacă eu sunt conectată la mine, atunci pot să vreau și să fac orice. Însă e important să mă uit și să pornească de la mine lucrurile. Iarăși mă întorc la self-leadership. Leaderul are viziunea, el știe unde vrea să ajungă. Ca să știi unde vrei să ajungi, ca individ e important să te conectezi cu tine.

Antoaneta Banu: Lipsa priorităților din viața mea duce și la o lipsă de acțiune în viața mea?

Gina Matei:   De acționat, noi acționăm, însă depinde în ce direcție, pentru că poți să acționez și stând pe canapea și uitându-mă la un film și pierzând ore întregi făcând lucrul acesta. Pot să acționezi și bârfiindu-i pe alții.

Pot să acționez făcând diverse lucruri care nu-mi aduc valoare. Eu pot să mă amăgesc spunând câte lucruri am făcut eu astăzi și cât de obosit sunt, dar nu neapărat sunt lucruri care creează valoare, care sunt cu sens. Cum spuneau bunicii mei:  Care-i rostul tău? Ce-ai făcut astăzi cu rost?

Antoaneta Banu: Și atunci, la finalul unei zile, cum mă uit eu și îmi dau seama că prioritățile pe care mi le-am fixat eu pe ziua respectivă au fost cu valoare și m-au ajutat. Care-i rutina?

Gina Matei: Eu mă uit la energia pe care o am la finalul zilei respective. Pentru mine e importantă acțiunea, dar important este și rezultatul pe care îl obțin și atunci dacă rezultatul respectiv este satisfăcător pentru mine, îmi de foarte multă energie și la finalul unei zile încă mai am energie. Adică nu dorm pentru că sunt epuizată și adorm pentru că a venit ora de somn și e nevoie să am grijă de organismul meu.

Deci trebuie să mă uit cum mă simt la final. Eu nici nu mă energizez cu cafea sau diverse alte. Drept urmare, îmi iau energie din ceea ce fac și atunci este importantă această energie. Dacă eu am claritate la început, care sunt lucrurile pe care să le fac în ziua respectivă sau îmi propun să le fac, mă pot uita câte din ele am făcut, la finalul zilei. Pe unele dintre ele poate nu le-am realizat.

Și iarăși e important să avem răbdare și să avem blândețe față de noi în șine, pentru că poate a fost un context în care nu era cel mai bun moment.

Da, de multe ori avem o agendă atât de plină încât ne-ar trebui vreo 4 zile ca să îndeplinim lucrurile pe care noi le punem pentru o jumătate de zi. Trebuie să realizezi o grămadă de lucruri și nu este realist, dar, le punem acolo pe listă.

Văd de foarte multe ori persoane care nu iau în calcul pauza, pentru că eu chiar dacă sunt acolo pe un șofer continuu în tot ceea ce fac, la un moment dat creierul meu nu va mai putea avea aceeași eficiență pe care o are la început de zi sau pe care o are după momentele acestea de pauză.

Lavinia Rașcă spunea că norocul apare în momentul în care oportunitatea întâlnește competența. Cam așa este și cu prioritatea din punctul meu de vedere, prioritatea apare în momentul în care strategiile acestea de comunicare eficientă în relația cu noi înșine există și apare clar obiectivul, care până la urmă este o consecință a priorităților realizate, iar prioritățile sunt o consecință a unui obiectiv clar. Așada, ele sunt împreună împreună.

Sunt Antoaneta Banu și te invit să te abonezi la canalul meu de You Tube sau să mă urmărești pe Spotify și  rămâi aici și pentru următorul episod din Strategii de Comunicare Eficientă, podcastul despre Oameni și Comunicare.

Nu uita: Keep communication HOT: honest, open and two-way.

Best!